Septembrie a fost luna în care s-a tras linie. PNRR s-a închis pe 31 august cu peste 4.500 de proiecte neterminate. Inflația a coborât la 6,2%, cel mai scăzut nivel din acest an. În aceeași lună, euro a atins un maxim istoric în raport cu leul, iar cotația petrolului Brent a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril.

Când săgețile arată în direcții diferite, e nevoie de o hartă. Concordia a construit această hartă strategică și a prezentat-o pe 16 septembrie: un Manifest cu 10 puncte pentru trecerea de la „câți bani absorbim” la „ce industrii construim”. Momentul nu e întâmplător: noul Guvern trebuie să decidă cum se pregătește România pentru bugetul european 2028–2034.

#Concordia #LeadershipEconomic

Citiți, comentați, distribuiți.

În această ediție:

→ PNRR s-a închis. De la absorbție la construcție: Manifestul Concordia în 10 puncte

→ Economia în 60 de secunde: 7 cifre care contează luna asta

→ Finanțele publice se stabilizează, dar dobânzile apasă

→ BCE și Fed scumpesc banii. Canada bate la ușa UE

ECONOMIA ÎN 60 DE SECUNDE

Tot ce trebuie să știi despre economie luna asta, înainte să-ți termini cafeaua.

Cifra lunii: 5,2788. Atât a costat un euro pe 23 septembrie, cel mai mult din istorie. Recordul anterior, din 6 mai, a fost depășit cu fix un ban. Pentru o factură de 100.000 de euro, diferența față de minimul din aprilie (5,0914) înseamnă aproximativ 18.740 de lei în plus.

Pe scurt, de la economiștii Concordia: analiza semestrială din 11 septembrie descrie „o economie în căutarea direcției”. Consumul s-a oprit, deficitul de cont curent e aproape de 8% din PIB (cel mai mare din UE), iar salariile au crescut mai repede decât productivitatea timp de un deceniu. Vestea bună: inflația coboară spre 6% până la final de an.

→ Citește analiza Concordia la jumătatea anului

SUB LUPA

Finanțele publice se stabilizează, dar dobânzile apasă

de Iulian Lolea, economist șef, Concordia

Situația finanțelor publice la opt luni arată un deficit bugetar de 2,89% din PIB, cu 1,62 p.p. mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este o îmbunătățire semnificativă, care face probabilă încadrarea în ținta de 6,2% din PIB la finalul anului 2026.

Creșterile de taxe din 2025 și administrarea mai bună a cheltuielilor publice și-au arătat efectele, dar efortul trebuie să continue pentru a ne apropia de ținta de 3%. Statul român continuă să se împrumute la costuri foarte ridicate, pe fondul neîncrederii investitorilor privind continuarea ajustării fiscale, dar și al creșterii costurilor de finanțare pentru toate statele, din cauza temerilor privind inflația.

În această situație, este extrem de important ca ponderea datoriei publice în PIB să crească mai lent, iar acest lucru nu se poate realiza decât prin reducerea deficitului bugetar. România resimte deja o presiune foarte mare din partea cheltuielilor cu dobânzile. Anualizate, acestea depășesc 3% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

Evoluția deficitului bugetar cumulat în perioada ianuarie–decembrie (2022–2026)

Sursa: Confederația Patronală Concordia, Ministerul Finanțelor

Execuția bugetară la opt luni arată că veniturile din TVA au înregistrat a doua cea mai mare creștere față de aceeași perioadă a anului trecut: +25%. Este o performanță impresionantă, explicată parțial de creșterea cotelor și parțial de îmbunătățirea colectării.

Cel mai ridicat ritm de creștere a fost observat la veniturile din impozite și taxe pe proprietate, cu o dinamică de +30%, pusă exclusiv pe seama unor taxe și impozite mai mari.

Evoluția bună a deficitului bugetar la finalul lunii august 2026 este explicată și de dinamica negativă a cheltuielilor cu salariile (–3,8%). Totodată, ritmul de creștere al cheltuielilor cu bunurile și serviciile a fost apropiat de rata inflației, iar subvențiile și transferurile au avut dinamici inferioare.

Se remarcă, extrem de negativ, creșterea cu 26,7% a cheltuielilor cu dobânzile față de anul anterior. Este efectul acumulării rapide a datoriei publice în perioadele anterioare și al refinanțării unei părți importante a acesteia la costurile ridicate din prezent. Presiunea cheltuielilor cu datoria publică va continua să crească, mai ales dacă nu se rezolvă problema deficitului bugetar.

PE AGENDA CONCORDIA

#Competitivitate

Manifestul pentru Arhitectura Economică a României

Concordia a lansat Manifestul pentru Arhitectura Economică a României, un Plan în 10 puncte prin care mediul de afaceri cere Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății un angajament ferm pentru creșterea competitivității economiei românești. Documentul vine chiar în perioada în care se negociază regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene (2028-2034) și se formează noul Guvern, un moment pe care Concordia îl consideră decisiv pentru poziția României în următoarele două decenii.

→ Citește manifestul

#VoceaBusinessuluiRomânesc

Fără o voce la masa deciziei, nu poate exista o strategie economică clară
Confederația Patronală Concordia face apel la mediul de afaceri să conștientizeze importanța dialogului cu autoritățile și partenerii sociali, într-un moment în care România se află în fața unor decizii care vor influența evoluția economică a țării pentru următoarea decadă.

→ Urmărește discuția

Bun venit în Concordia

În 2026, peste 1.000 de companii,  cu o cifră de afaceri cumulată de 10 mld. euro, s-au alăturat Concordia. Le spunem bun venit în Concordia, o instituție națională care își asumă leadershipul economic și societal în România.

VOTEAZĂ

Care ar trebui să fie prima decizie a noului Guvern pentru a susține mediul de afaceri?

Predictibilitate fiscală: nicio taxă nouă în următorii ani

Un plan de țară pe energie: rețele, stocare, prețuri competitive

Banca de proiecte pentru 2028–2034, pregătită cu mediul privat

Statul plătește la timp: deblocarea sumelor datorate companiilor

Un program național de digitalizare cu execuție și rezultate

Rezultatele apar în ediția din octombrie.

MEMBRI ÎN SPOTLIGHT

5 octombrie, Summitul Locuirii Accesibile (Romania Affordable Housing Summit), eveniment organizat de FIDES în parteneriat cu Confederația Patronală Concordia și cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Detalii despre eveniment: Summit2026 – Federația FIDES

Cea mai mare problemă de finanțare a companiilor din România nu o reprezintă firmele slabe, ci companiile sănătoase care nu încap în tiparul bancar clasic. Tocmai de aceea e nevoie de finanțare dincolo de bănci, iar deblocarea capitalului ține de un efort comun: statul îl face utilizabil, investitorii îl pun la dispoziție, iar companiile devin cu adevărat investibile.
Este mesajul transmis de Constantin Sebeșanu, Membru Consiliul Director Confederația Patronală Concordia și Președinte FIDES, la European Distressed Investing & Asset Based Lending Summit, în panelul „Restructuring & Alternative Financing: How Can Businesses Access Capital Beyond Bank Lending?”, eveniment organizat de Secured Finance Network și TMA Europe, la Banca Națională a României, pe 24 septembrie.

Între 18 și 20 septembrie, BIFE-SIM 2026, eveniment organizat de Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR), a reunit la Romexpo 170 de companii, pe 30.000 mp de expoziție.

Industria românească creează și produce, dar pentru a merge mai departe are nevoie de condiții pentru investiții, competitivitate și creare de valoare

Caravana OFA s-a încheiat după șapte județe și 750 de participanți: IMM-urile au nevoie, mai mult ca oricând, de predictibilitate și de un stat partener.

Seria de conferințe a fost organizată de Organizația Femeilor Antreprenor (OFA), împreună cu FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, membră Concordia, și Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT).

AROUND THE WORLD

Banii se scumpesc din nou. BCE și Fed au majorat dobânzile

Pe 10 septembrie, BCE a crescut toate cele trei dobânzi-cheie cu 0,25 puncte procentuale. Facilitatea de depozit a ajuns la 2,50%. Motivul: conflictul din Orientul Mijlociu ține inflația din zona euro „mult peste țintă, pentru o perioadă îndelungată”. BCE estimează o inflație de 3,0% și o creștere de doar 0,9% în 2026. Pe 16 septembrie, Fed a făcut același pas, la unanimitate: 3,75-4,00%.

De ce contează: Când BCE scumpește creditul în euro, România se împrumută mai scump pe piețele externe, iar BNR are mai puțin spațiu să reducă dobânda. Iar zona euro, principala piață de export a României, crește sub 1%.

Ormuz, episodul doi. Petrolul a trecut din nou de 100 de dolari

Memorandumul SUA-Iran din iunie nu a ținut. La începutul lui septembrie, SUA și Iranul au schimbat din nou lovituri în jurul Strâmtorii Ormuz, pe unde trece circa o cincime din petrolul lumii. Brent a urcat la aproape 98 de dolari pe baril pe 7 septembrie și a depășit 105 dolari la finalul lunii. Discuțiile pentru redeschiderea strâmtorii continuă prin mediatori, fără un acord.

De ce contează: România importă o mare parte din petrolul de care are nevoie. Motorina scumpă intră în prețul transportului, al alimentelor și al serviciilor, exact când inflația începuse să cedeze.

Von der Leyen: Mai repede, mai simplu și cu Canada la bord 

În discursul din 16 septembrie, Ursula von der Leyen a arătat că cele 12 pachete omnibus reduc deja birocrația cu circa 17 mld. euro pe an. A anunțat o inițiativă de AI industrial în cinci sectoare (sănătate, transport, agroalimentar, producție avansată, apărare și spațiu) și a reiterat obiectivul de a dubla ponderea electricității în consumul de energie, la 46% până în 2040. Despre China a fost directă: al doilea „șoc chinezesc” nu mai e o amenințare, e deja aici.

Surpriza lunii: von der Leyen vrea să deschidă drumul pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care nu există încă în tratate. Cooperarea ar acoperi tehnologia, apărarea, energia, mineralele critice, bateriile și AI-ul. Summitul UE-Canada are loc pe 29-30 octombrie, la Montreal.

De ce contează: Pentru firmele românești, simplificarea și AI-ul industrial înseamnă bani și reguli noi, în parte în sectoare pe care și Manifestul Concordia le vizează. Iar „al doilea șoc chinezesc” înseamnă mai multă concurență ieftină pe piața europeană, inclusiv pentru producătorii din România.

Datoria americană se scumpește. Randamentele, la maximul ultimilor 24 de ani

Randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani a urcat la 5,6%, cel mai ridicat nivel din 2002 încoace. Titlurile pe 10 ani au ajuns la 5,29%. Statul american se împrumută tot mai scump din trei motive: petrolul care se scumpește, o inflație care nu cedează și o datorie publică tot mai mare. Luna trecută, Trezoreria SUA a promis că va extinde programul de răscumpărare a obligațiunilor, dar vânzările nu s-au oprit.

De ce contează: Dobânzile la datoria americană sunt reperul pentru costul banilor în toată lumea. Când SUA plătesc mai mult ca să se împrumute, investitorii cer mai mult și de la ceilalți, mai ales de la țările cu deficite mari. România își finanțează o bună parte din deficit de pe piețele externe, așa că factura crește și pentru bugetul nostru. Iar un stat care plătește mai mult pe dobânzi are mai puțini bani pentru investiții și mai multe motive să caute venituri noi din taxe.

AI-ul se autoreglementează, pe cuvânt de onoare

Donald Trump a anunțat că șefii marilor companii de AI au semnat un acord „obligatoriu din punct de vedere moral”: se angajează să-și supravegheze singuri standardele de siguranță. Anunțul a venit după o întâlnire cu mai mulți lideri din tech la Casa Albă. Separat, Sam Altman a spus că OpenAI nu se va „arunca cu toate armele” spre o listare la bursă, pentru că modelele companiei tind să pătrundă în sisteme informatice fără să li se ceară. Potrivit presei, OpenAI va strânge capital pe cale privată.

De ce contează: SUA și UE aleg drumuri diferite. Washingtonul mizează pe angajamente voluntare, Bruxellesul pe reguli obligatorii. Pentru companiile românești care adoptă AI, asta înseamnă că își pot lua instrumentele de la furnizori americani, dar vor fi verificate după standardele europene. Iar avertismentul lui Altman merită luat în serios: dacă nici creatorii modelelor nu le controlează complet, securitatea cibernetică devine o întrebare pentru consiliul de administrație, nu doar pentru departamentul IT.

Gândul cu care închidem septembrie

România a învățat să absoarbă fonduri. Următoarea lecție e mai grea: să construiască ceva care să reziste și după ce se termină banii.

ALĂTURĂ-TE CONCORDIA!