Iulie a adus primele vești bune, după luni de presiune inflaționistă. Estimările noastre indică o scădere rapidă în iulie și august spre 7%, iar la finalul anului, rata inflației ar putea să fie apropiată de 6%. Este, după o perioadă lungă și dură, o gură de oxigen.

Însă încrederea în economie a atins minimul pandemiei COVID. Consumul rămâne pe minus. Riscul de recesiune nu a dispărut și avem în continuare investiții amânate, angajări blocate, proiecte suspendate.

Citiți, comentați, distribuiți. Concordia înseamnă fiecare companie care vrea să fie parte din conversația despre cum arată economia de mâine.

Mediul de afaceri înseamnă leadershipul economic al României.

În această ediție:

→ Inflația scade. Ce înseamnă pentru companii și consumatori

→ Încrederea economică la minimul pandemiei. România la un pas de recesiune

→ Mitul prețului mare la locuințe: de ce românii pot cumpăra mai ușor o casă azi, decât în 2012

→ NATO Ankara și revizuirea ETS: două decizii europene cu impact direct la București

SUB LUPĂ

Încrederea economică la minimul pandemiei. România la un pas de recesiune

Dacă inflația este rana vizibilă, încrederea economică este durerea invizibilă. Iar această durere se acutizează.

Analiza Concordia, bazată pe indicatorul de încredere economică ESI, calculat de Comisia Europeană, arată că România a atins niveluri de încredere comparabile cu minimele din pandemia COVID-19 din 2020. Două dintre cele cinci sectoare urmărite, serviciile și retailul, au înregistrat în iunie 2026 cea mai abruptă scădere lunară din ultimul an.

Trei trimestre consecutive de stagnare. Al patrulea sub semnul întrebării.

România a înregistrat trei trimestre consecutive de scădere și stagnare economică. Consumul privat, pilonul creșterii din ultimii ani, este pe minus. Vânzările cu amănuntul sunt în scădere față de anul trecut încă din august 2025, iar declinul s-a accentuat în 2026.

Așteptarea noastră: recesiunea va fi greu de evitat în 2026, iar consumul va continua să scadă în lunile următoare, chiar dacă inflația va urma un trend descendent. Ieșirea din această spirală are un singur instrument la îndemână: recâștigarea încrederii. Încrederea în instituții, în stabilitatea fiscal-bugetară, în predictibilitatea regulilor.

Cel mai mare vinovat al deteriorării încrederii nu este inflația în sine, ci instabilitatea și panica generate de incertitudine. Este greu să construiești un plan de investiții sau să faci o achiziție pe termen lung într-un mediu marcat de volatilitate politică și fiscală.

→ Citește analiza Concordia

PE AGENDA CONCORDIA

PNRR și miliardele de euro

30%, adică 3 miliarde de euro vom reuși să atragem din fondurile PNRR până pe 31 august 2026, conform răspunsurilor chestionarului Concordia în rândul cititorilor Concordia Insights. Majoritatea răspunsurilor (73%) au indicat cele 3 miliarde, 27% consideră plauzibil să atragem 50%. Pentru scenariul optimist, de 70%, nu a votat nimeni. 

Concordia Summit 2026, 6 noiembrie, București

Evenimentul de referință pentru mediul de afaceri din România își propune ca în acest an să răspundă uneia dintre cele mai importante întrebări ale momentului pentru România și pentru Europa: Cum activăm capitalul României?

La eveniment vor participa Președintele României, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai BusinessEurope, cea mai mare organizație de business din Europa.

Vom reveni cu detalii.

Climate Change Summit 2026
Pentru a 5-a ediție consecutivă, Concordia este partener Climate Change Summit, evenimentul care reunește mediul de business, știința, politicile publice, societatea civilă și inovația în jurul unor soluții practice pentru provocările de mediu.

În perioada 13 – 17 octombrie, Bucureștiul găzduiește cinci zile de sesiuni keynote, workshopuri, mese rotunde și networking. Evenimentul principal are loc pe 14 octombrie, la Palatul Parlamentului, unde speakeri internaționali și lideri regionali vor explora tema acestui an: Infrastructures of our Future.

Accesul la Main Event este gratuit, pe bază de înregistrare, iar biletele pentru întreaga săptămână CCS sunt disponibile aici.

Business Forward: AI și tehnologie pentru IMM-urile românești

Confederația Patronală Concordia este partener organizațional al Business Forward, programul național dedicat digitalizării IMM-urilor, care oferă educație de la Harvard Business School AI Institute, consultanță avansată și un fond de granturi de 1.000.000 de lei.

Programul include acces gratuit pentru 400 de companii la trei module digitale: Generative AI Fundamentals, Actionable AI in Strategy și Leading AI Implementation for Executives, plus o evaluare a maturității tehnologice; consultanță avansată, personalizată, pentru 25 de companii selectate; și o competiție de pitch-uri cu un mare premiu de 400.000 de lei și trei premii a câte 200.000 de lei, pe industrii.

Programul este deschis tuturor IMM-urilor, cu prioritate pentru sectoarele Producție, Alimentație și Agricultură, Logistică și Energie.

Doar companiile înscrise până la 1 septembrie pot participa la programul avansat din această toamnă.

Înscrieri pe businessforward.ro.

VOTEAZĂ

România s-a angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare pană în 2035. Pentru mediul de afaceri, această decizie înseamnă:

• Oportunitate: contracte de apărare, tehnologie și infrastructură pentru companiile românești

• Risc fiscal: presiune bugetară care poate genera noi taxe sau tăieri în programele economice

• Ambele: depinde de cum va gestiona Guvernul această tranziție

• Prioritizare dificilă: concurează cu nevoia de cofinanțare pentru alte investiții strategice (energie, cercetare, digitalizare)

FOCUS ECONOMIE

Mitul prețului mare la locuințe: De ce românii pot cumpăra mai ușor o casă azi, decât în 2012

de Iulian Lolea, economist șef, Concordia

Locuințele rămân unul dintre cele mai sensibile subiecte economice, atât la nivel european, cât și în România, țara cu cel mai mare procent de proprietari de locuințe din Europa. Aici, a deveni proprietar nu este doar o decizie financiară, ci ține de cultură și de un anumit sentiment de siguranță transmis peste generații.

În ultimii ani, tema accesibilității locuințelor („affordable housing”) a devenit un subiect recurent în dezbaterea publică europeană, iar România nu face excepție. Dar ce spun, de fapt, cifrele când le privim pe termen lung? Răspunsul e mai nuanțat și, într-o anumită măsură, mai optimist decât sugerează discursul public.

Cât a crescut, de fapt, prețul unei locuințe

Calculele pentru prețul exprimat în lei al unei locuințe de 50 mp suprafață utilă, în România, arată că, în perioada iulie 2012 – mai 2026, prețul a crescut cu 166%, adică un ritm anualizat de 7,3%. Privită izolat, cifra pare spectaculoasă, genul de statistică ce alimentează titluri alarmiste.

Realitatea e însă mai nuanțată. Ajustat cu inflația, prețul aceluiași apartament a crescut cu doar 39% pe întreaga perioadă, adică o creștere anualizată reală de 2,4%. Cu alte cuvinte, prețul locuinței a evoluat destul de aproape de rata inflației din România, fără salturi ieșite din comun. O bună parte din creșterea nominală „spectaculoasă” e, de fapt, reflectarea celor 15 ani de inflație cumulată din economie, nu o scumpire reală a locuințelor.

Indicatorul care contează cu adevărat: raportul preț/venit

Prețul în sine, nominal sau real, spune puțin despre accesibilitate, dacă nu îl raportăm la puterea de cumpărare a oamenilor. De aceea, cel mai relevant indicator pentru acest subiect este numărul de ani de salariu mediu anual necesari pentru achiziția unei locuințe standard de 50 mp. Acesta permite comparații corecte în timp și între regiuni, indiferent de cât de mult s-au scumpit, în termeni absoluți, apartamentele.

Evoluția cumulată a prețului unei locuințe de 50 mp în România vs. numărul de ani de salariu mediu necesar pentru achiziția acesteia (iulie 2012 – mai 2026)

Pentru România, acest raport era de 10,6 ani în iulie 2012 și a coborât la 7,8 ani în mai 2026. Concluzia e contraintuitivă pentru mulți: deși prețul nominal al locuinței a crescut cu 166%, salariile au crescut și mai repede, iar rezultatul net este o accesibilitate mai bună decât acum 15 ani. Practic, o locuință de 50 mp costă astăzi, în termeni relativi, mai puțin decât în 2012.

Pentru București, tabloul e și mai favorabil: indicatorul e apropiat de 7 ani de salarii medii, sub media națională, o consecință firească a faptului că salariile din capitală au crescut mai rapid decât media țării.

Ce s-a întâmplat în ultimii trei ani

Traiectoria nu a fost, însă, liniară. Cel mai accesibil moment din întreaga perioadă analizată a fost 2023, când erau necesari doar 6,5 ani de salarii medii pentru achiziția unei locuințe de 50 mp, minimul istoric al seriei. De atunci, trendul s-a inversat, iar indicatorul a urcat la 7,8 ani în mai 2026.

Această deteriorare recentă merită urmărită atent: ea reflectă probabil o combinație între creșterea costurilor de construcție, dinamica dobânzilor la creditele ipotecare și o cerere care rămâne susținută în marile orașe, în timp ce creșterea salariilor a încetinit ușor față de anii de vârf post-pandemici. Chiar și așa, comparativ cu perioada 2012–2016, nivelul actual de accesibilitate rămâne similar, deci nu vorbim despre o revenire la o problemă structurală, ci despre o corecție față de un minim istoric nesustenabil.

Ce nu arată media

Ca orice indicator agregat, raportul preț/venit calculat la nivel național maschează diferențe importante: accesibilitatea variază semnificativ între București și restul țării, între orașele mari și cele mici, și, mai ales, între segmentele de venit. Un salariu mediu e un reper util pentru comparații istorice, dar nu reflectă realitatea unei familii cu venit sub medie, pentru care numărul de ani necesari e, evident, mai mare.

Datele ultimilor 15 ani spun o poveste diferită de narativul dominant al unei „crize de accesibilitate” continue: locuințele din România nu au devenit, per ansamblu, mai greu accesibile, dimpotrivă, comparativ cu 2012, sunt ceva mai accesibile, grație unei creșteri a salariilor care a depășit-o pe cea a prețurilor imobiliare. Trendul din ultimii trei ani către o accesibilitate ceva mai scăzută este real și merită monitorizat, mai ales dacă se va confirma și în anii următori, dar el reprezintă până acum o creștere de la un minim istoric, nu o schimbare de tendință pe termen lung. Pentru un dialog public informat despre politici de locuire, distincția aceasta, între percepție și date, contează.

MEMBRI ÎN SPOTLIGHT

Viitorul Cadrului Financiar Multianual al UE 2028-2034 a fost în centrul discuțiilor de la „Summitul Comunităților Locale – Conturarea Viitorului Buget European”, găzduit pe 16 iulie, la Palatul Parlamentului. Organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, evenimentul a avut ca co-organizator FICSIMM – Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri, membră Concordia.

În cadrul summit-ului, unde au luat cuvântul Sergiu Manea, Mihai Matei, Simona Constantinescu și Mirabela Miron, membri ai board-ului Concordia, mesajul central a fost că arhitectura bugetului european post-2027 nu se poate construi doar în birourile de la Bruxelles sau București, ci împreună cu mediul de afaceri și comunitățile locale care implementează, în fapt, aceste fonduri.

→ Citește propunerile Concordia pentru Cadru Financiar Multianual 2028–2034

Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR) și Federația Patronală a Farmaciilor din România (FPFR) organizează conferința internațională Farma Conect, dedicată rolului farmaciei și farmaciștilor în modernizarea sistemului de sănătate, pe 20 octombrie 2026, la Grand Hotel Bucharest.

→ Mai multe detalii despre eveniment.

AROUND THE WORLD

Acordul SUA – UE a intrat în vigoare pe 1 iulie. Ce rămâne nesoluționat.

După luni de negocieri și deadline-ul de 4 iulie dat de Trump, acordul comercial SUA–UE a intrat în vigoare pe 1 iulie 2026. Sub noul acord, tariful de bază de 15% pe importurile europene în SUA rămâne, UE elimină taxele pe bunurile industriale americane, iar aeronavele, medicamentele generice și instrumentele medicale beneficiază de tarif zero. Însă, între timp a apărut o nouă sursă de tensiune: administrația Trump a anunțat tarife suplimentare pentru numeroși parteneri comerciali, în baza unui nou cadru legal invocând presupuse cazuri de muncă forțată. Pentru companiile europene, măsura nu aduce o schimbare imediată, noile taxe înlocuiesc un regim tarifar de 10% care expiră în aceeași zi. Comisia Europeană a respins rațiunea includerii UE în investigație, dar a indicat anterior că va accepta taxele rezultate atât timp cât acestea nu depășesc plafonul de 15% convenit prin acord. În paralel, Germania a deschis un alt front: investigație USTR privind prețurile la medicamentele inovatoare.

De ce contează: România exportă în SUA produse metalurgice și siderurgice (oțel, semifabricate, țevi), echipamente electrice și electronice, mașini și echipamente industriale, produse din industria de apărare și aerospațială și componente auto, în timp ce software-ul și agroalimentarele rămân marginale. Cu tariful de 15% stabilizat, predictibilitatea pentru acești exportatori se îmbunătățește. Dar noile taxe pe muncă forțată, investigația germană pe farmaceutice și amenințările cu digital services tax arată că tensiunile comerciale transatlantice nu s-au încheiat, ci s-au restructurat.

Schimbări majore pe piața carbonului: Protecție pentru industrie, dar condiționată de investiții verzi

UE pregătește regulile pentru reducerea poluării industriale între 2031 și 2040. Ritmul de reducere a plafonului de emisii va fi încetinit după 2030, pentru a evita o creștere excesivă a prețului carbonului. Pentru a proteja competitivitatea economiei, Comisia Europeană propune și prelungirea alocării de certificate gratuite până în 2038. Totuși, companiile vor primi acest ajutor doar dacă investesc activ în modernizare. Un sprijin major va veni și prin noua Bancă pentru Decarbonizare Industrială, care va finanța tehnologiile curate. Propunerea este deja criticată de organizațiile de mediu, care o consideră prea îngăduitoare. Discuțiile finale în Consiliu și în Parlamentul European încep în a doua jumătate a anului 2026.

De ce contează: În România, direct afectate sunt 26 de mari fabrici și combinate industriale. Noile reguli le vor dicta costurile de funcționare pentru următorii 10 ani.

Summitul NATO Ankara: 5% din PIB pentru apărare.

La un an după angajamentul de la Haga (5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035, din care 3,5% apărare propriu-zisă și 1,5% cheltuieli conexe), summitul de la Ankara (7-8 iulie 2026) a făcut bilanțul: doar 5 din cei 32 de aliați: Lituania, Estonia, Letonia, Polonia și Grecia, sunt deja pe traiectoria țintei de 3,5%. Media aliaților europeni și a Canadei a ajuns la 2,53% din PIB în 2026, iar SUA se situează la 3,17%.

România a anunțat la Ankara o creștere la 3,7% din PIB pentru cheltuieli combinate de apărare și securitate în 2026, apropiindu-se de logica țintei NATO (3,5%+1,5%).
De ce contează: pentru mediul de afaceri românesc, creșterea cheltuielilor de apărare (tehnologii și proiecte dual-use) este un fenomen cu două fețe: oportunități în industria de apărare, construcții și tehnologie militară, dar și presiune bugetară suplimentară într-un context fiscal deja strâns. Rămâne de văzut cum va fi finanțată această creștere și ce impact va avea asupra celorlalte priorități bugetare.

ALĂTURĂ-TE CONCORDIA!