Perioada următoare vine cu agenda plină pentru noi toți. Fonduri europene cu termen-limită, inflația care nu cedează, crize interne și externe suprapuse, instabilitate pe termen nelimitat. De fapt, instabilitatea ca stare de fapt.

Între aceste momente, urgente și strategice, deopotrivă, se regăsește rolul nostru, la Concordia: traducem complexitatea în propuneri și acțiuni concrete, identificăm drumul către schimbarea unui model economic vechi, care nu mai funcționează, și venim cu soluțiile potrivite care să contribuie la această schimbare.

Citiți, scrieți-ne, spuneți-ne ce credeți. Concordia înseamnă fiecare companie care vrea să fie parte din conversația despre cum arată economia de mâine.

Paul Aparaschivei

Director Executiv, Confederația Patronală Concordia

În această ediție:

→ De ce 31 august 2026 este o dată pe care România nu o poate ignora

→ Analiză: Criza politică are un preț. Îl plătesc companiile și cetățenii

→ Inflația în România a trecut de 10%. O realitate tot mai greu de dus
→ 2 trilioane de euro, cum se împarte bugetul UE 2028 -2034

SUB LUPĂ

Criza politică are un preț.

Îl plătesc companiile și cetățenii

Pe 22 aprilie, delegația Concordia s-a întâlnit cu Sorin Grindeanu, Președintele Camerei Deputaților, și cu o serie de miniștri și secretari de stat. Nu a fost o vizită de curtoazie.

Am pus pe masă cifrele pe care decidenții trebuie să le audă: instabilitatea politică înseamnă dobânzi mai mari, risc de downgrade și costuri suplimentare de peste 100 miliarde lei în cinci ani. Este o cuantificare a prețului real al inacțiunii.

Discuțiile au acoperit temele care definesc competitivitatea României azi: costul energiei, instabilitatea cadrului legislativ și mecanismele de finanțare care pot susține economia și antreprenorii români.

Mesajul Concordia: Economia și-a făcut datoria. Este momentul ca decidenții să livreze.

→ Citește analiza

→ Citește comunicatul de presă

PE AGENDA CONCORDIA

Propuneri Concordia pentru noul buget european 2028–2034

Concordia a transmis instituțiilor europene poziția sa privind Cadrul Financiar Multianual. Prioritățile: IMM-urile să nu rămână în afara instrumentelor, simplificarea accesului la fonduri și lecțiile PNRR integrate în designul noilor programe.

→ Citește documentul de poziție

Directiva europeană privind salariile ajunge în Parlament.

Aprilie a fost o lună activă pe mai multe dosare legislative cu impact direct asupra mediului de afaceri. Ministerul Muncii a publicat forma finală a proiectului de lege privind transpunerea Directivei europene privind transparența salarială, care reflectă în bună măsură propunerile Concordia, elaborate cu contribuția a peste 50 de reprezentanți din companii membre.

→ Citește transpunerea Directivei 2023/970

Piața muncii și inteligența artificială: ce înseamnă pentru angajatori

În cadrul proiectului Hope4AI, Concordia a publicat trei policy papers care analizează impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii din perspectiva angajatorilor, cu recomandări concrete pentru România și Ungaria, precum și un policy paper transnațional care identifică tendințele comune și diferențele în adoptarea tehnologiilor emergente. Documentele oferă companiilor și angajaților un cadru practic pentru a se adapta la transformările aduse de AI.

→ Citește policy paper

Concordia cere formarea urgentă a unui nou Guvern cu mandat de reducere a risipei și relansare economică

O criză politică prelungită poate costa România peste 100 de miliarde de lei în cinci ani, prin efectul combinat al pierderii ratingului de țară investment grade și al blocării fondurilor europene.

→ Citește comunicatul de presă

VOTEAZĂ

Cât va reuși România să absoarbă din fondurile PNRR (10 mld. euro), până la 31 august 2026?

30%, 3 miliarde euro

50%, 5 miliarde euro

70%, 7 miliarde euro

FOCUS ECONOMIE

Inflația în România a trecut de 10%.

O realitate tot mai greu de dus

de Iulian Lolea, economist șef, Concordia

Cum a ajuns România, în primăvara lui 2026, să plătească din nou prețul deciziilor de ieri

Inflația a depășit 10% în aprilie 2026. Acest lucru nu s-a mai întâmplat de trei ani. Și nu s-a întâmplat dintr-o dată.

Povestea acestei cifre începe în vara lui 2025, când guvernul a ridicat plafonul la prețul energiei electrice. A fost primul șoc brusc, vizibil, resimțit imediat în facturi. Două puncte procentuale adăugate dintr-o decizie. O lună mai târziu, în august, au venit creșterile de taxe. Încă două puncte. Împreună, aceste două momente au construit mai mult de jumătate din inflația pe care o trăim azi.

A urmat o perioadă de respiro. Cifrele s-au temperat, părea că lucrurile se stabilizează. Apoi a venit primăvara lui 2026 și, odată cu ea, războiul din Golful Persic. Prețul petrolului a sărit, carburanții s-au scumpit, iar efectul s-a simțit rapid la pompă și, inevitabil, în tot ce se transportă, se produce, se livrează.

Dar cifrele ascund o nuanță importantă: cea mai mare contribuție la inflația de 10,7% nu vine de la energie, ci de la servicii. Acestea au adăugat 2,7 puncte procentuale, mai mult decât gazele, curentul și energia termică, la un loc. Ce înseamnă asta? Că scumpirile din energie nu mai sunt un șoc izolat, ele s-au infiltrat deja în costul a aproape tot ce consumăm. Și că efectul ultimei runde de scumpiri la carburanți, din martie și aprilie, abia urmează să se vadă în prețuri.

Cu alte cuvinte: inflația de azi este ecoul deciziilor de ieri. Iar factura nu s-a închis încă.

MEMBRII ÎN SPOTLIGHT

Asociația Berarii României, a lansat Raportul Anual de Activitate pentru anul 2025. Cifrele ne arată o realitate dificilă: piața berii a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani (14,4 milioane de hectolitri). Această contracție nu este întâmplătoare, ci este efectul direct al unui mediu fiscal impredictibil, marcat de o creștere a accizei de 55% în ultimii ani.

ANIS România a organizat ANIS International Summit 2026, eveniment în cadrul căruia discuțiile au adus în prim-plan temele care vor defini competitivitatea României în următorul deceniu: AI, digitalizare, inovare și transformarea administrației publice.

Tot în cadrul summitului, ANIS România a lansat în premieră un studiu dedicat inovației în industria IT&C locală. Studiul surprinde un moment critic pentru ecosistemul de tehnologie din România: dacă țara ar adopta politici de creștere orientată spre inovație, sectorul ar putea genera între 6 și 40 de miliarde de euro în plus la PIB, între 45.000 și 295.000 de joburi indirecte și venituri fiscale suplimentare de până la 88 de miliarde de euro.

→ Parcurge studiul complet

FIHR, federație membră Concordia, a organizat pe 14 mai, la Constanța, unul dintre cele mai importante momente de dialog ale industriei turistice de la malul mării – FIHR Connect @Constanța. În parteneriat cu Patronatul Marea Mamaia și Constanța, evenimentul a adus la aceeași masă lideri din turism, investitori și autorități locale și centrale, cu un obiectiv clar: un litoral funcțional și competitiv 365 de zile pe an, nu doar trei luni de vară.

BIFE-SIM 2026 este cel mai important eveniment al industriei de mobilier din România, organizat de APMR – Asociația Producătorilor de Mobilă din România, organizație membră Concordia. Ediția din acest an are loc în perioada 17-20 septembrie și reunește liderii sectorului: zeci de companii românești recunoscute pentru activitatea de export, fabrici orientate către piața internă, distribuitori de echipamente și utilaje, precum și branduri internaționale de referință în materiale și produse din lemn pentru industria mobilei.

→ Detalii și înscrieri

AROUND THE WORLD

Ungaria după Orbán. Ce se schimbă pentru UE și pentru România

Pe 12 aprilie, Péter Magyar și partidul Tisza au câștigat alegerile din Ungaria cu peste 53% din voturi și o supramajoritate de două treimi în parlament, punând capăt celor 16 ani de guvernare Orbán. Prezența la vot a atins un record de 80%. Impact imediat: Ucraina urmează să primească urgent un împrumut UE de 90 de miliarde de euro, blocat până acum de vetoul Budapestei. Magyar a confirmat că Ungaria va debloca relațiile cu UE, inclusiv circa 17 miliarde euro din fonduri de coeziune înghețate, și a promis aderarea la euro până la finalul mandatului.

De ce contează: O Ungarie mai aliniată cu agenda europeană înseamnă decizii mai fluide în Consiliul UE, pe fonduri de coeziune, pe apărare, pe energie. Concret: cele circa 17 miliarde de euro înghețate pentru Budapesta intră în circulație, negocierile pentru CFM 2028–2034 capătă un actor în plus la masă, iar blocajele instituționale care au încetinit mai multe dosare europene relevante pentru România se reduc.

Ultimatum comercial: UE are până pe 4 iulie să salveze acordul cu SUA

Acordul Turnberry din iulie 2025 stabilise un plafon de 15% pentru tarifele americane la bunurile europene. În februarie 2026, Curtea Supremă a SUA a anulat baza legală a tarifelor inițiale. Trump a impus imediat un nou tarif de 10%, cu intenția declarată de a-l ridica la 15%. Pe 1 mai a amenințat cu 25% specific pe mașinile europene. Pe 7 mai, după un apel cu von der Leyen, a dat un termen final: UE ratifică acordul până pe 4 iulie sau tarifele „sar imediat la niveluri mult mai mari.” Negociatorii europeni spun că fac progrese (o nouă rundă e programată pe 19 mai), dar există blocaj intern: Parlamentul European vrea clauze de protecție în caz că SUA nu respectă angajamentele, statele membre vor să ratifice rapid, fără condiții suplimentare.

De ce contează: Concordia estimează că tarifele actuale pot reduce creșterea economică a României cu până la 0,2%. Sectoarele expuse: auto, metalurgie, echipamente industriale din Argeș, Timiș, Brașov, operează cu marje strânse. Incertitudinea prelungită înseamnă investiții amânate și planificare imposibilă. 4 iulie este un termen cu consecințe reale.

Energia s-a scumpit din nou și stocurile Europei sunt la minim

Tensiunile din Orientul Mijlociu au împins prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril și gazul TTF peste 45 euro/MWh. Prețurile gazului european au crescut cu 98%, în parte pentru că aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu GNL, în special din Qatar, tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Stocurile europene de gaze se află la circa 29% din capacitate, aproape de minimul sezonier.

De ce contează: Facturile la energie sunt deja o componentă majoră a costurilor operaționale pentru industrie. Un al doilea șoc energetic în doi ani pune presiune pe marje, pe competitivitate și, indirect, pe deciziile de investiții.

BCE pregătește o majorare a dobânzii. Finanțarea se scumpește

FMI și BCE estimează că economia zonei euro va crește cu aproximativ 1,1% în 2026, sub potențial. Șocul energetic și tarifele americane alimentează din nou inflația. BCE ar putea livra o majorare cumulativă de 50 de puncte de bază a ratei de politică monetară până la finalul anului, ca măsură de precauție pentru a preveni extinderea presiunilor inflaționiste.

De ce contează: Dobânzi mai mari înseamnă credite mai scumpe pentru companii și costuri mai mari de refinanțare pentru statul român, care oricum operează cu unul din cele mai mari deficite din UE. Un context deja dificil devine și mai strâmt.

Raportul OCDE: Europa pierde competitivitate și știe de ce

OCDE a publicat în aprilie 2026 Analiza Economică a Italiei și urmează seria dedicată zonei euro. Concluzia constantă: Europa are o bază științifică solidă, dar eșuează în transformarea cercetării în inovare comercială. Barierele de reglementare din Piața Unică limitează capacitatea firmelor de a scala. Un regim corporativ comun european, „al 28-lea regim”, ar reduce costurile pentru companiile care operează transfrontalier.

De ce contează: Companiile membre Concordia și întregul ecosistem de business operează într-un mediu în care regulile diferă de la un stat la altul. Simplificarea Pieței Unice nu e un subiect tehnic, e o decizie care afectează direct cât costă să faci business în Europa.

ALĂTURĂ-TE CONCORDIA!